Original subtitles

BLUGI SOVIETICI

Totul a început când aveam 17 ani.

Am văzut o poză cu Robert şi Jimmy...

- Robert şi mai cine? - Robert Plant şi Jimmy Page.

Nu-i cunoaşteţi?

Tre' să te potoleşti

Iubito, nu glumesc

O să-ţi trimit...

- De unde ai blugii? - Scuze, chitara nu e acordată bine.

Spune-ne de unde ai blugii!

V-am spus deja.

Prietenul meu avea un disc de vinil.

Lansat în 1970.

Şi pe copertă era Robert, cu blugii ăştia.

- Vrei să spui cu blugi similari. - Nu, ăştia-s blugii.

Şi am început să visez că sunt pe aceeaşi scenă cu Robert.

Eu, Robert şi chitara mea.

Amândoi purtând blugi. Şi eu...

Apoi ce s-a întâmplat?

Când m-am trezit dimineaţă, aveam blugii.

A fost un miracol!

Înţelegi că din cauza muzicii ai ajuns aici?

Înţelegi? Şi nu pare că te faci bine.

Nu-i adevărat.

Led Zeppelin sunt comunişti.

Comunişti americani?

Exact. Muzica lor e împotriva capitalismului.

E un doctor care ştie...

Cred că nu ajungem nicăieri aşa.

Dacă sunteţi şi voi de acord, i-aş face terapie cu electroşocuri.

Dacă o să-i fie mai bine, poate ne şi spune ceva util.

Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat.

Ce-o să faceţi cu blugii?

Nu-ţi face tu griji. O să fie bine.

Dar să nu-i aruncaţi!

Sunt blugii mei!

Eu mi-aş face griji în locul dumitale.

Bine, încuiaţi pacienţii şi chemaţi toţi angajaţii.

Şi paznicul.

Ziceţi-i să încuie porţile şi să vină aici.

Poate Guntis transporta genţile şi o pereche o fi căzut.

Apoi el i-a găsit întâmplător. Cum altfel să fi fost?

Guntis a făcut el o prostie, ceva.

- A fost o întâmplare. - Vi se pare ceva de râs?

Oare ce melodie era?

Părea de la Rolling Stones.

- Sau Hendrix... - Taci dracului odată!

Deci...

Cineva a furat blugii.

Apoi a încercat să-i ascundă.

Trebuie să fi fost unul dintre noi.

- Nu cred... - Care ai furat blugii?!

Există două variante posibile.

Prima...

Blugii au fost aduşi printr-o rudă.

Dar e puţin probabil, că nu e nimeni aşa nebun...

să-şi expună ruda la un asemenea risc.

Am verificat toţi vizitatorii şi toate genţile.

Bun.

Cealaltă variantă e că a fost unul dintre voi.

Cineva a venit la serviciu în blugi şi apoi s-a schimbat în haine de lucru.

Vrei să spui că cineva a venit la serviciu îmbrăcat în blugi?

- E absurd. - Mai există şi o a treia variantă.

Blugii s-au materializat pe fundul pacientului.

Ce mărime sunt?

O întrebare foarte bună, tov. Zvanins.

Excelentă!

Tov. Feodorov, vino încoace, te rog.

Ce faci?

Mie nu-mi vin, dar dumitale...

îţi vin chiar bine.

Îţi baţi joc de mine?

Cu toţii vrem să aflăm ce s-a întâmplat de fapt.

Nu spun că eşti vinovat.

Dar un comunist adevărat cooperează într-o anchetă.

Să ştii că se potrivesc.

Şi jumătate dintre ei au aceeaşi măsură.

Să facem o listă cu cei cărora le vin blugii ăştia.

Hai, aşezaţi-vă în rând!

Femeile n-au de ce să vină.

Stai drept şi ridică halatul.

Aşa. Lui Cudars îi vin.

Nu.

Prea mici pentru Braslins.

Tu de ce te-ai mai deranjat?

Nici Liepins.

Nici Ponamarenko.

Şi nici pentru Saulitis.

Strautmanis, probează-i şi dumneata!

Nici Strautmanis.

- Eşti sigur? - Da.

Ce cauţi aici?

- Ce vrei? - Am înţeles că m-aţi chemat.

- De ce nu eşti la operă? - Poftim?

Ai citit raportul de dimineaţă?

- Nu, de obicei... - Au fost raportate balerine în blugi.

Acelaşi model de blugi?

Mă ocup eu.

Se pare că nu le mai este frică de nimic...

Şi asta doar fiindcă...

lt. Maris Trekteris nu se sinchiseşte să citească raportul matinal.

Voi interoga balerinele imediat.

Prea târziu.

18 cu 11.

S-a rezolvat.

Cine a rezolvat?

Cineva care, spre deosebire de tine, ştie să vorbească cu o femeie.

Gata?

Hai să jucăm cărţi!

Vilis?

- Le fac eu. - Nu-i nevoie.

Pas.

Nu e vorba doar de nişte blugi.

E ca şi cum glonţul duşmanului a lovit societatea noastră socialistă.

Blugii aceia ne otrăvesc sufletele.

Am văzut oameni otrăviţi aşa.

Otrava e ca un virus care infectează toate celulele din corp.

Dacă nu se aplică imediat tratament, începe boala.

Omul este consumat apoi de dorinţe incontrolabile şi interzise.

Avem deja un suspect!

Dar vă dăm întâi ocazia să mărturisiţi.

În cazul ăsta, vom apela la miliţie.

Ei vor lua amprente.

Toţi am atins blugii.

Dar dacă blugii sunt otrăviţi,

să-i distrugem şi să rezolvăm problema.

- Ce ziceţi să le dăm foc? - Da, bună idee.

Guntis, adu o găleată. Akhmatova, repede, nişte spirt.

Repejor!

Nu sunt probe, totuşi?

Se uită pacienţii. Dă-mi blugii, Feodorov.

Mulţumesc.

- Şi rapoartele de la teatru? - Ştiu de ele.

Auzi, ai idee cine interoghează soliştii?

Habar n-am.

- Bună ziua! - Bună ziua!

- Asta e pentru tov. Berzins. - Lasă-l aici.

E confidenţial. Trebuie să i-l înmânez personal.

- Confidenţial? - Da.

A venit Trialina.

Bine.

Da?

Intră!

Degeaba te străduieşti.

- Mai bine te culci cu el. - Credeam că tu faci asta.

- Toţi spun asta. - Toţi?

Adică cei care vor să-mi ia locul?

Am vrut să te ajut. Acum nu mai sunt aşa sigură.

Cu ce să mă ajuţi?

Şi eu mă ocup de blugi.

Deci tu îmi iei locul dacă eşuez. Şi de-abia aştepţi, nu?

Nu sunt varianta de rezervă. Sunt cu doi paşi înaintea ta.

Ce naivă eşti!

Chiar crezi că te poţi ridica la nivelul meu?

Ce? Care nivel?

Da... Amândoi ne învârtim pe orbita proprie.

Nu poţi sări dintr-o parte în alta.

Decât dacă nu cumva...

Dacă faci clătite pentru petrecerea de vineri,

cariera ta va avea de câştigat.

Maris, şi dacă o să deviezi tu de pe propria orbită?

Pa!

Ai adus minge?

Am nevoie de ajutorul tău.

Tu sau KGB-ul?

Eu.

Ţi s-a terminat norocul.

E pentru Partid.

Aş face orice pentru Partid...

Doar că nu mă simt prea bine. Cred că răcesc.

Am febră.

Te plătesc.

Te plătesc bine.

Deci?

Încă o dată!

Nu.

Staţi puţin!

Am o idee.

De data asta are legătură cu muzica.

Când apare Claudius pe scenă...

Are o idee cu privire la muzică. Atunci când intră Claudius pe scenă...

Punem muzică rock!

Punem muzică rock.

Dar când apare Hamlet pe scenă,

punem muzică de-a noastră.

Dar când intră Hamlet...

Muzică sovietică.

Atunci punem muzică sovietică.

Nu prea înţeleg.

Pare foarte... eclectic...

Regizoarea nu e aşa convinsă.

Să încercăm!

Încearcă măcar!

Munciţi!

În curând n-o să-mi mai recunosc piesa.

Schimbă şi gata!

Pui în scenă versiunea reală la Helsinki.

În Helsinki nu e nevoie de ea.

Atunci renunţă.

Pauză cinci minute!

Pauză cinci minute!

Da.

Aşteaptă.

Te sun eu înapoi.

Unchiu' Mitia.

- De la Moscova? - Din Talsi.

Ziua bună!

Salut! Ce mai fac prietenii mei?

Excelent. Ne e foame.

Asta-i bine. E bine să-ţi fie foame.

Eu şi Simion ne contraziceam cu privire la ceva. Vino!

Doi centimetri... e mult sau nu?

Dacă o întrebi pe prietena mea,

o să-ţi spună că fiecare centimetru contează.

Vezi? Aşa am răspuns şi eu.

Uite!

Cracul drept e cu 2 cm mai scurt decât cel stâng.

La toate cele 20 de perechi.

N-are cum!

Crezi că te mint?

Nu, te cred. Doar că...

Chiar nu ştiai sau te prefaci?

Nu ştiam.

Bine...

Că n-ar fi prea deştept să mă prosteşti de la prima livrare.

N-am vrut să te prostesc.

O să...

O să încerc să-i dau la reparat.

Nu vreau să-i repari.

Crezi că eu vând blugi cu defecte?

Vreau alţii noi.

Nu ştiu dacă reuşesc să-ţi aduc un rând nou.

Mai stau în Riga trei zile.

Bine, o să încerc.

Foarte bine.

Ia-i!

Dă-i drumul!

Deloc nu te gândeşti la mutările următoare!

Bine, vino şi arată-mi tu cum să trăiesc, Fisherman.

- Face mat acum! - Fisher!

Miliţia! Miliţia!

- A venit aici! - Serios?

- Din cauza blugilor au venit! - Taci!

Deci?

Babelor...

Rubenis, hai! În zece minute eşti gata.

Azi te duci la tribunal.

Excursie la Riga!

Măcar tu o să afli de ce eşti acuzat.

O să mergi cu asistenta.

Soră, mă duci la o cafea?

Uşurel, creţule, ce-i cu tine?

- Nu te da la Akhmatova! - Şi dacă mă dau, ce?

- Atunci o să te baţi cu mine! - Serios?

Cel mai important: orice s-a întâmpla, să nu fii tu însuţi.

Poftim toate actele necesare. De-acum înainte, îl supraveghem noi.

Trebuie să vin şi eu cu el.

Bucură-te de timpul liber! Plimbă-te! Noi ne descurcăm.

- Dar răspund de el! - Ce nu înţelegi? Pleacă!

- Vrei o ţigară? - Nu fumez.

Salutare!

Ce se întâmplă?

- Ai aflat ceva de cazul meu? - Nu.

Nu mi-au zis nimic. Ştiu doar de Art. 190.

Cum adică? Am făcut atâtea pentru tine.

Ştiu, ştiu...

Dar acum ai o nouă ocazie să dovedeşti că ne eşti de folos.

O să mă ajuţi cu ancheta.

Şi la tribunal?

Care tribunal?

Trebuie să reiei legătura cu vechii prieteni.

Dacă mă ajuţi să ajung la cine trebuie,

o să fii din nou liber.

- Serios? - Da.

- La cine trebuie să ajungi? - La cei care vând blugi.

El e Oleg.

O să-ţi ţină de urât azi.

Oleg e amicul nostru din Leningrad.

Trebuie să cumpere urgent 20 de perechi de blugi.

Nu pot să mă văd cu ei însoţit de un străin.

Atunci trebuie să-i convingi că ţi-e prieten.

Renars...

Dacă mă ajuţi să bat palma cu oamenii ăştia,

am eu grijă ca şeful meu să-ţi semneze eliberarea.

Bine.

Eşti agent secret sau aşa?

Nu, sunt prietenul tău de corespondenţă.

Ce-i aici?

De aici poţi cumpăra orice.

Vania!

Renars! Frate, pe unde mi-ai umblat?

El e amicul meu, Oleg, de la Leningrad.

Vrea să cumpere suveniruri pentru acasă.

Încântat de cunoştinţă!

Am ochelari de soare de firmă! Ce zici?

- Vrei îngheţată? - Da.

Dă-mi nişte bani!

- Hai, probează-i! - Ciocolată sau vanilie?

- Probează-i, hai! - Ciocolată.

- Două îngheţate. - De care?

- De care ai? - Ştii de care am.

De ambele feluri.

M-au eliberat opt ore ca să le găsesc un vânzător de blugi.

Eşti nebun, cum să-l aduci aici?

Dacă le dau pe cineva, mă eliberează.

- Cine? - KGB-ul. Maris.

Şi ai încredere în Maris?

Vikingana, Summer Saga, Torgussen. De care vrei tu, am de toate!

Nu mă pot întoarce acolo.

Dă-mi o cutie cu blugi şi înscenează-i cuiva!

- Nu le facem asta propriilor oameni. - Cuiva străin.

Prin care să nu poată ajunge la noi.

O să mor în casa aia de nebuni. Îmi prăjesc creierul.

Bine.

Vino cu el diseară, la cafenea. Mă gândesc eu la ceva.

Vania!

- Oleg. - Hai, probează-i!

- Mick Jagger în carne şi oase! - Am găsit pe cine trebuie.

Ne întâlnim diseară şi poţi să te înţelegi cu el.

Excelent.

- De unde-l ştii? - Mi-a zis un prieten al unui prieten.

Bună îngheţata!

- Cum ţi se par ochelarii? - Nu-s originali.

- Ce? - Altă dată, mersi.

Altă dată.

Haide!

Nu-ţi stăteau rău, doar că nu-s originali.

- Ce cauţi aici? - L-am văzut pe Renars.

Ştiu!

Vreau să ne vedem.

Nu se poate.

E periculos.

Pentru Renars. Pentru mine.

Când vrei denim, eu devin importantă.

Dar când vreau doar să-l văd, n-ai încredere în mine.

Bine.

Dar numai staţi şi vă priviţi.

Nu vă atingeţi. Nu vorbiţi.

Şi nu vă sărutaţi.

- Cum arată? - Nu ştiu.

Ne găseşte el.

Aşteptăm la bar.

Dar un lucru ştiu sigur.

Au aici un coniac armenesc foarte bun.

Griezitis, iar ai băut toată noaptea?

Doar mă ştii...

Care eşti Oleg din Leningrad?

Eu sunt.

Masha.

Îmi pare bine, Masha.

Ai venit aici cu afaceri, nu?

Hai să ne lămurim! O pereche costă 200 de ruble.

Dacă plăteşti cu valută, ai reducere 20%.

O să plătesc cu ruble, dar am o mică doleanţă.

Vreau să-l cunosc pe şeful tău.

Poţi discuta totul cu mine.

N-ar fi tocmai corect...

Eu am venit aici în persoană, nu-i corect ca el să nu fie prezent.

E o chestie de principiu.

Bine. Dar atunci vrem şi o garanţie.

Îmi dai 30% acum.

Amuzant...

Da, e amuzant.

Vezi ţigara asta?

Atâta timp mai ai să te hotărăşti.

- Ai telefon aici? - E unul acolo.

Ce faci?

- Muncesc. - Ai înnebunit de tot?

Cine vorbeşte! Băiatul de la casa de nebuni...

Ce perucă ridicolă!

Coniac!

Bun...

Atâta am la mine.

Sunt 200.

Fie. Azi sunt generoasă.

Norocul meu.

Mâine, la ora unu, vii cu restul de bani.

Apoi o să-ţi primeşti blugii.

Unde să-i aduc?

Vino aici la 12. O să te sune, ca să-ţi dea adresa.

- Griezitis, lasă sticla pentru noi. - Faini ochelari!

Pentru ce bem?

Masha şi-a uitat ţigările Marlboro.

Pentru...

Prietenie!

Tu şi Maris sunteţi prieteni?

Nu pot să cred că ţi-ai amintit.

Aş spune că suntem... cunoştinţe de demult.

Eu îl cunosc din copilărie.

Sunteţi apropiaţi?

Nu chiar ca prietenii de corespondenţă.

Da! Asta suntem noi doi!

- Corespondăm, nu alta! - Mda...

Mă bucur că eşti de acord.

Era cam ciudăţel când era mic.

Nu se juca cu nimeni.

Mereu se simţea nasol şi voia ca toţi ceilalţi să se simtă nasol.

L-ai descris perfect pe Maris.

Odată, un tip a compus la chitară o melodie despre el.

Nimic special, n-are importanţă.

Cineva l-a înregistrat şi apoi, toată lumea a auzit cântecul.

Inclusiv Maris. Îţi dai seama? A fost un hit.

Cum era...

Maris... Eşti un afurisit...

Maris, Maris... Maris e un afurisit...

- Şi el ce-a păţit? - Cine?

Cel care a compus cântecul.

Maris l-a băgat la închisoare, şi gata.

Maris, eşti un afurisit...

- Hai să mai bem un pahar! - Hai!

Pentru femei frumoase!

- Mă duc la toaletă. - Bine.

Salut!

Maris m-a băgat la nebuni.

Poftim?

Ei vor să...

Vor să se folosească de mine.

Nimeni de acolo nu...

Nimeni nu intenţionează să mă elibereze.

Anulează totul. N-o să mai... N-o să...

Nu mai înscenăm nimic nimănui.

Calmează-te.

O să plec.

Plec şi gata.

- Plec la casa de vacanţă. - Şi cum o să faci asta?

- Ai maşina afară, nu? Gata. - Stai!

Dacă vei fi prins cu maşina mea...

Ştii tu...

Toate bune?

Cum să nu!

Cât îţi datorăm, prietene?

17 ruble.

- Cât? - 17.

- 7? - 17.

A, 17.

Ce preţuri mari aveţi aici!

Scuze!

Uşurel, tovarăşi. Nu s-a întâmplat nimic.

Gata, nu-i nimic.

Ştiu un tip de lângă mare, care are o barcă.

Ce?

A plecat.

Eu şi Crook avem un plan de evadare.

În caz de ceva.

- O barcă? - Da.

- Renars... - Te aştept la Helsinki.

Poţi duce maşina înapoi? Ca să n-o încurce Crook.

- Nu-i nimic dacă nu poţi. - Mi-e frică.

Hei!

A fugit.

- Poftim? Cum? - Cu un Jiguli alb.

- Ştii numărul de înmatriculare? - Era cu o fată.

Trebuie să raportăm!

Dacă spui cuiva ceva despre asta, s-a zis cu amândoi.

Şi ce propui, Maris?

Cred că ne-a văzut.

Eşti sigur?

Nu eram sigur.

Tot nu sunt sigur.

Vreau să se termine odată.

Eşti nebun!

I-ai adus la cafeneaua noastră.

Unde munceşti tu!

Hai.

Sună la miliţie şi zi-le că ţi s-a furat maşina.

Şi dacă n-a văzut nimic?

Tu ai spus că s-a dus după ei.

Dacă nu suni tu, sun eu.

Stai, aşteaptă! Stai, opreşte-te!

Nu vreau să fac puşcărie din cauza unui idiot egoist.

Taci odată!

El nu ar face la fel pentru tine.

Eşti îndrăgostit de el sau ce-ai?

Alege, Apollo!

El sau eu.

Ce-i cu circul ăsta?

Trebuie să alegi, Apollo. El sau eu.

Asta va fi dovada.

Ce faci?

Ce faci?!

- Plec. - Calmează-te! Stai!

- Stai! - Plec.

Te las şi pe tine, şi afacerea ta nenorocită.

O să vin să te vizitez... la închisoare.

S-a întors.

N-a vrut să te pună în pericol.

Suntem siguri că ţi-au văzut maşina.

Uite ce e, m-am săturat să stau aşa, degeaba.

Să-ţi reamintesc?

Stai potolit.

Alo?

Renars?

Salutare!

Iar bei până târziu?

S-a anulat treaba de la ceas.

- De ce? - S-a schimbat planul.

De ce?

Vania mai lucrează la clubul de dans?

Da.

- Vania ne e dator. - Aşa...

- Hai la el! - Acum?

Cu maşina ta.

Dă-mi şi mie un fum!

Scuze, am cunoscut o tipă şi...

Mă crezi prost?

Am stat prea mult la nebuni.

Ce fată?

Una pe care am cunoscut-o mai demult.

Care-i problema ta?

O să primeşti ce vrei. Şi tu o să-mi dai ceea ce mi-ai promis.

Urcă!

Ia loc aici.

Fii atent...

Am observat că eşti un muncitor bun.

- Mulţumesc. - Bravo.

Guntis spune şi că

îi poţi controla bine pe ceilalţi.

Mă gândeam să preiei tu frâiele.

Ale cui?

Ale spitalului.

Nu, nu.

La blugi.

De ce?

Renars o să fie eliberat în curând.

Cum aşa?

Aşa ne-am înţeles de la bun început,

să ne ajute să pornim treaba asta, iar în schimb, el să... Înţelegi tu.

Mai gândeşte-te.

- Salutare! - Ne-a fost dor de tine!

Şi mie!

- Întoarcerea fiului risipitor! - Unde-ai fost?

- Salut! - Ce-ai făcut?

Nu pot să vă spun. Nu pot.

Deci mă văd cu gagica mea, plecăm cu maşina...

Doi miliţieni ne urmăresc. Eu stânga, ei dreapta.

Intrăm în clubul de jazz, acolo e un amic.

Muzica e aşa faină! Mi-a venit să plâng, vă jur.

- Şi-apoi? - Am condus o vreme...

Şi mi-am zis: "Gata, asta e. Mă car de-aici! Gata."

"M-am săturat de toate astea! Mi-a ajuns! Mă car de-aici! "

"Plec în Finlanda." Deja ajunsesem în Ventspils.

Dar dintr-o dată, mă opresc şi îmi dau seama

că nu pot pleca din locul ăsta superb.

"Trebuie să mă întorc la nebunii mei."

Ce-are Freddie Mercury, de-i aşa serios?

- Nu mănâncă. - Sunt bine. Ca de obicei.

Dacă o vedeaţi pe fata mea...

Vai! În sfârşit m-am îmbrăcat şi eu frumos!

Ne-am prostit niţel...

Serios! Cu o fată, da!

- Ce-ai băut? - Chiar. Ce?

Doar puţin am băut. Eram urmăriţi. Am băut un coniac mic.

Dar cum mirosea ea... Asta m-a îmbătat.

- Whisky sau coniac? - Nu mă refer la alcool.

- V-aţi pupat? - Normal că ne-am pupat!

- Cu limba? - Da, cu limba!

Da' ce-ai mai băut?

Salut.

Salut.

Mai am nevoie de trei zile.

Îţi baţi joc de mine?

Nu. Doar că...

Împrejurări nefavorabile...

Bine. Săptămâna viitoare vii la Moscova şi-mi aduci 60 la acelaşi preţ.

Nu, noi nu facem livrări. Nici la Moscova.

Îţi dau banii înapoi şi gata.

Bine.

Cum doreşti.

Bine. Mersi.

Dacă nu vrei să lucrezi cu mine,

dacă nu vrei să creşti...

Dă-mi drumul la mână!

Bine...

60 de perechi livrate săptămâna viitoare, la Moscova.

Bine, atunci.

Mi-a făcut plăcere.

Pe curând!

Toate bune?

Mergem?

Mergem.

Când apare cineva în blugi, vorbesc eu cu el mai întâi.

Apoi vii şi tu imediat.

E oficial?

Bineînţeles.

E punctual. E ora 10.

Atenţie, toată lumea! Tu apari peste 30 de secunde.

La locurile voastre!

Am venit să ridic comanda.

Bine. Credeam că vine o profesoară.

Asta e o parolă?

Ce parolă?

Stai!

Mâinile sus! La perete!

La perete! Mâinile la ceafă!

Unde-s blugii?

Liniştiţi-vă, copii.

Unde-s blugii?!

Totul e în regulă.

Traducerea: FAST TITLES MEDIA