Original subtitles

YETI CEL DE NEOPRIT

COVORUL ARS

Ai grijă, Rufus.

Da, domnule.

Ai în mâini un obiect antic.

Păcat că nu e mai ușor.

Cu grijă.

Pregătiți-vă să fiți uimiți!

E un covor drăguț.

E cel mai frumos și pufos covor, pe care l-am avut vreodată!

În plus, chiar înfrumusețează camera.

Prăjiturica mea?

Vii la culcare?

Vin, căprioara mea.

Noapte bună, frumosule.

Și ție, Rita.

Și ție, puștiule.

Și ție, Rufus.

Da!

Gustav! Poți să ieși.

Bunicule!

- Ce? - E bunicul tău?

Ești sigur?

Bunicule, pe lângă faptul că nu ai oase, dinți sau ochi,

ești neschimbat!

G-Pa a fost cel mai bun și înțelept yeti.

Îmi zicea cum funcționează lumea, ce și pe cine să mănânc.

Bunicule, știam că te voi revedea.

Dar nu drept covor!

Bunicul tău merită o soartă mai bună.

Da, orice vrei să faci cu el, te vom ajuta.

Mulțumesc.

Îl ducem la cimitirul din Munții Monștrilor

pentru o înmormântare yeti tradițională!

Am auzit de asta.

Mi-am adus aminte, trebuie să mă culc...acum.

- Succes. - De ce ți-e frică?

Ai mai fost acolo.

Nu mi-e frică.

Sunt doar foarte, foarte obosit.

Vă rog!

Hai, sunteți prietenii mei.

Vă rog!

În regulă!

Îmi frângi bazinul.

Snag?

Nu crezi că tata va observa lipsa lui?

Ce e mirosul ăla rânced?

Covor de înlocuire, făcut din șosetele tatălui meu.

Să îl rulăm pe bunic, în liniște.

Da!

Rita!

Duceți-vă la culcare, amândoi!

Osmo a fost!

Exersează chemarea păsărilor.

Arată-i, Osmo!

Am spus, treceți în pat!

Nu plec până nu faceți ce spun!

Bună, covorul meu prețios.

Ești atât de pufos încât pot dormi aici!

Ce tupeu!

Doarme pe dragul meu bunic!

Și acum salivează pe el?

Bunicul a fost umilit destul pentru o zi.

E timpul să fie tratat cu puțină demnitate.

Scuze, bunicule.

Ce pun la cale?

Îi voi urmări.

Și nu mă vor vedea, pentru că voi rămâne în umbră.

Umbrele sunt întunecate!

Densitatea moleculară solidă blochează...taci, inteligență!

Întoarce-te la nani!

E prima ta plimbare cu teleschiul, G-Pa.

Nu!

Bunicule!

Bunicule!

Eu vă aștept aici.

Osmo!

E o noapte importantă.

Îmi pare rău că te-ai udat,

și că nu te-am vizitat mai des.

Am vrut, să știi.

Dar viața asta.

Aveți un șervețel?

Folosește-l pe bunic.

- Nu se supără. - Osmo!

Intrarea spre Munții Monștrilor.

Te vom duce acolo.

Nu!

Dă-mi-l pe bunicul.

Da?

Și eu pot fi așa!

Nu!

Am încercat să-ți ofer o despărțire demnă, bunicule...

dar am eșuat!

Nu e totul pierdut, Gustav.

Uite.

În sfârșit, arăți respect.

- Mulțumesc. - Ori e fața, ori fundul.

Cine știe?

O parte din bunic e mai bine decât deloc.

De fapt, prietene, aș fi onorat dacă l-ai duce tu înăuntru.

Rufus vă va prinde!

Ați mai văzut o vale de gheață atât de frumoasă, atât de liniștită?

Bună, Bill.

Nu ducem să-l îngropăm pe bunicul.

Bine zis, Bill.

Mulțumesc.

N-am ajuns?

Dacă continui, mi se vor rupe picioarele.

Cimitirul Monștrilor.

Cel mai sacru loc din Monsterdom.

E atât de...

Înfricoșător!

E un cimitir.

Pe cine voi trezi?

Să înceapă ritualul!

Mai întâi, dansul solemn.

Nu-i emoționant?

Să spunem câteva cuvinte despre bunicul

iar apoi să urmărim cum sufletul părăsește trupul

către tărâmul următor.

Unde e bunicul?

M-am săturat, Osmo!

E un eveniment sacru

și tu faci glume întruna!

Dacă ți-e frică, recunoaște!

Nu mi-e frică de Munții Monștrilor.

Mi-e frică de înmormântări.

Ideea de a te despărți pentru totdeauna

e cel mai înfricoșător lucru.

- Îmi pare rău. -E în regulă.

E dificil, dar poate fi frumos.

Privește.

Bunicule, am avut multe momente speciale împreună

și sunt recunoscător.

Cu bine, G-Pa.

Mulțumesc că m-ai făcut cine sunt azi.

Spirite ale naturii!

Primiți acest suflet în brațele voastre

deși nu l-am cunoscut,

cred că a fost un bunic special.

De fapt, a fost chiar...drăguț.

Mulțumesc că l-ai învățat pe Gus să fie atât de bun.

Cred că vei trăi prin el, și poate și prin noi.

Odihnește-te în piese.

Adică în piese...pace!

Odihnește-te în pace.

Și acum?

Așteptăm un semn al transcendenței sale.

Gustav?

Gustav?

Se întâmplă!

Bunicule, ai venit să-ți iei rămas bun!

Trăiești?

Bineînțeles!

Vin aici să petrec timp prietenii mei morți.

Krylock cuceritorul, Daryl dragonul,

și Terririyus invincibilul, nemuritorul.

O piatră l-a lovit în cap.

Dar ce faci tu aici

împreună cu acești oameni?

Sunt prietenii mei, bunicule.

Și mă simt prost că spun

dar credeam că ăsta ești tu.

„Fabricat 100% din Polychemicron?”

Deci „antichitatea scumpă”

e un covor ieftin făcut într-o fabrică?

Asta îl va enerva.

Super!

Dă-mi să văd!

Doamnele adoră șuvițele.

A fost greu pentru mine, bunicule,

dar a meritat!

Nu numai că te-am revăzut

dar am retrăit multe amintiri cu tine.

Da, memoriile sunt importante, Gustav.

Despre ce vorbeam?

Ce se întâmplă?

Rufus zice că ați furat covoru!

Și ceva despre un iepure fioros.

Primarule.

Ai avut un vis teribil, doar atât.

Da, tată. Întinde-te pe covorul tău care a fost „furat”, bine?

Vedem răsăritul?

Nu ți-e frică de el?

Sigur te voi împinge de pe deal.

Stilton maturat.

KATZ

O simt, Gus.

Vechea mea gogoașă gonflabilă ajunge astăzi.

Ești gata? Eu sunt.

Privește! 3, 2, 1...arată gogoașa!

A fost grozav!

Aștept de o lună, Rita.

N-ai primit prăjitura gonflabilă?

- Nu e prăjitură. - Super!

E o gogoașă!

O am dintotdeauna

și, din greșeală, am lăsat-o în urmă.

Nu a ajuns aici.

Nici eu nu am mai primit scrisori de o vreme.

Hai în oraș.

Așteptați!

El e dl Puffalump, pisica poștaș.

Pisica poștaș?

Sacii sunt lăsați la avanpostul 51.

E un drum lung

și periculos,

dar dl Puffalump și echipa sa vor reuși.

Un plan impecabil, da.

Pisicile sunt previzibile.

Ce ar putea merge prost?

Sper că pisica e bine.

El? Și gogoașa mea?

Am nevoie de noile bretele!

Am nevoie de noua mea drujbă!

Am nevoie de noul meu ficat!

Da, organ vital.

Și gogoașa mea?

Vă asigur,

fac to ce pot ca să aflu

unde e dl Puffalump!

Și anume?

Alo? Dau din mâini, nu-i așa?

Dragi concetățeni, eu sunt Rock Stone!

Urmăritor extraordinar!

Îl voi găsi pe dl Puffalump și voi livra corespondența dvs!

Ai auzit?

Rock Stone îmi va aduce gogoașa!

Știi că e Gustav?

Gogoașă. Concentrează-te.

Rock Stone! Rock Stone!

Rock Stone! Rock Stone!

Să-mi iau lucrurile.

Pe aici!

Apoi pe aici!

S-a oprit să se lingă.

Îl văd!

Nu e o pisică.

Nu?

Știu un apel de pisică care-l va atrage.

Pisică, unde ești?

- Gus? - Nu sunt Gus, sunt „Rock”.

E nevoie de măsuri speciale.

Rita, dă-mi conserva pentru pisici.

Atât de foame!

Da. O să mă aventurez

să spun că nu ai mai urmărit,

nu-i așa, Rock?

Nu sunt Rock, sunt doar Gus!

Și ne-am rătăcim iremediabil!

Nu-l vom găsi pe dl Puffalump!

Și mi-e frig!

Foarte frig!

Nimic nu-l va încălzi pe Gustav...

cu excepția acestei șepci mici.

Șapcă mică, șapcă mică!

Îmi face capul mare?

E șapca lui Puffalumps!

Ai găsit un indiciu!

Foarte bine, Gus!

Nu sunt Gus, sunt Rock.

Rock e alergic la pisici.

Să urmăm strănutul.

Fugi, băiete!

Îmi amintește de un cântec.

Sună așa.

Cum să facem să găsim drumul spre casă?

S-ar putea să fie nevoie să invocăm Luminile Nordului!

Luminile Nordului?

E doar o legendă,

ca fantomele sau că broccoli e bun.

Invocăm doar în caz de nevoie.

Nu vrem să deranjăm.

Bine!

Poate vreți să vedeți asta.

Gogoașa mea!

Amicul meu!

Rita, uite, Donny D e aici!

Da. Acum să plecăm de aici.

Gustav, vrei să te ocupi tu de ele?

Dl Puffalump?

A spus... „Cine îndrăznește să vină pe teritoriul meu?”

Cunosc limba lor.

Mi se pare mie sau șuieratul e chiar drăguț?

Dl Puffalump s-a pierdut? Așa e?

Katz.

Acum se numește Katz.

„M-am săturat să fiu domestic.

Am vrut să mă întorc în natură.

Gata cu șapca de poștaș,

fără mângâieri,

doar un animal sălbatic.”

Viața unei pisici e liniștită.

Periere, jucării...

„Am văzut orori.

Oroarea are o față.

Mâncare umedă, litieră...”

„Litieră!”

Osmo!

„Ai încercat o litieră?

Asta e civilizație?”

Ai dreptate, Katz!

Luăm corespondența și te lăsăm.

Ce zici?

Și dacă ajută, voi folosi litiera.

Spune „Cine râde acum?”

Și vom fi buni ca stâlpi de zgâriat.

Nu, nu litiera.

Bravo, Osmo.

Nu miroase rânced aici?

Ba da.

Mai ții minte când râdeam de Luminile Nordului?

Făceam glume și râdeam...

Să le invocăm.

Dacă le invoc

îmi promiteți că vă veți supune

măreției și harului lor.

Înseamnă „să fii drăguț”.

Desigur.

- Da, știam. - Știam.

Luminile. luminile,

luminile...

De fapt, mă simt foarte bine.

Luminile Nordului!

Lumini grațioase,

ne veți dărui ajutorul vostru milostiv?

Da, da, ce vreți?

Mâncam.

Ne-am pierdut și suntem captivi,

nu avem la cine apela.

Și mingea uriașă de păr?

Nu poate ajuta?

Am alergii...

Te rog, ne poți ajuta?

Ce am de câștigat?

Orice dorești.

Vreau gogoașa.

Ce gogoașă?

Vai, nu știu.

Cea pe care nu o ascunzi?

Donny D, ai ajuns până aici.

Ce bine că te-am revăzut,

dar acum trebuie să pleci. Pleacă!

Nu e de mâncat!

Acum îmi spui.

Bine, o înțelegere e o înțelegere.

Tipul mare să fie pregătit pentru a sparge ușa.

Raze laser?

Pisici. Fugiți, fugiți!

Luați cât mai multe pachete!

Fugi!

Am reușit!

Cetățeni din Winterton!

Ne-am întors cu o poveste minunată de curaj, de miracol.

Ficatul meu!

Bretelele mele!

Drujba mea!

Vei fi bine fără gogoașă?

Când am văzut Luminile Nordului

mâncând gogoașa, am realizat ceva.

Și anume?

E plastic cu niște aer în el!

Cine are un balon ca prieten?

Chiar ești un filozof gigant.

Ai vorbit ca un prieten adevărat.

Subtitrarea: Dragoș Ghiuță